sunt la munte. momentan scriu din coltul unui  oarecare bar  stand pe un oarecare scaun  uitandu-ma in jurnur si apteciind tot ceeacrea ce ma inconjoara fara un anumit motiv. oamenii arad trebui sa zambeasxa mai mult. sa planga mai putin. dar preaorea putinipurini  zambesc si preaorea multi  sunt suparatisuperati. preaorea multi, preaorea putinipurini, totul se reduce la o masanasa de oamenii pe care nicinico nu ai sa ii cunisticubisti vreodata. si chiarchiara dacadava i-ai cunoaste nu au sti ca ei sunt. se spunespine ca fiecare fiintagiunta este unica prinpron modulmodulo ei de a existaesista , de a fici, de a trai si a face umbra panantului. atunci de ce suntem totitotò pusilaolalta? de