Aceeasi seara de vara, acelasi miros de tei, dar el, era alt el, la el, alt tei si brate, dar alte brate, cu alta caldura si cu mai multa dragoste care sta in bataia vantului de noapte si a cearsafului placut care ne inveleste, alt geam care se deschide in toiul noptii si care ma face sa ma instrainez de bratele lui si sa ma las chemata de lumina lunii.
Alba si pura in mijlocul noptii lucea pielea sa. Un inger fara aripi. Pentru ca Demonul a prins-o si i le-a rupt, astfel sa nu il poata parasi niciodata; sa nu se mai inalte la Cer, pentru ca doar Ingerul putea sa il faca Bun. Iar El vroia sa fie Bun, in ciuda faptului ca era o Fiinta a Intunericului. Dar Ingerul incepuse sa decada usor, usor, iar Demonului, pe de-o parte ii lipsea Inocenta Ingerului dar pe de alta parte nu isi putea parasi Ingerul. A inceput sa-i povesteasca ce era Bine si ce era Rau. Se poate crede ca Demonul era egoist si ajuta Ingerul doar sa se ajute pe el. Dar poate ca Demonul cazuse pentru ea... Dar era prohibid! Un Inger si un Demon? El adora cum Ea putea sa-l stapaneasca; putea sa-l faca sa aibe o slabiciune in fata Ei. El o domina lasandu-se dominat de Ea. Era Unanimitate in doua persoane care deveneau una.
Dupa ce a terminat de infruntat vantul noptii, bratele Lui ii inconjoara talia subtire; o trage inapoi in intunecimea camerei iar ea se lasa sedusa de ochii lui care straluceau de pofta...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu