Nu s-ar fi gasit aici pe de-antregul. Niciodata. Pentru ca el era in alta camera. Si plutea, impingandy-se in pereti, sperand sa treaca prin ei. S-ajunga mai aproape- mai aproape. Inca putin. Inima vrea ce inima vrea. Sau, poate, inima vrea ce mintea vrea? Nu exista dragoste. Dar cum, cum ar putea fi o minciuna picioarele care-i tremurau si ochii aprinsi precum un foc de tabara si viata pe care i-ar fi daruit-o fara sa i-o ceara? Cum putea fi dragostea ei doar o copilarie nefericita, o trauma?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu